Mefiboşet

Iosif Anca

Text: 2 Samuel 4:4; 9, 16:1-4; 19:24-30

Context: După ce prietenia dintre David şi Ionatan s-a întrerupt prin moartea fiului împăratului, conform clauzelor legământului dintre ei, David s-a socotit dator să îngrijească de urmaşul prietenului său, ologul Mefiboşet. Totul a decurs conform angajamentului, dar slujitorul Ţiba a afectat în parte viaţa fiului lui Ionatan. Să urmărim împreună viaţa lui Mefiboşet, făcându-i o „vizită”, căci este plăcut Domnului să cercetăm pe orfani şi bolnavi.

1) 2 Samuel 4:4: „Ionatan, fiul lui Saul, avea un fiu olog de picioare şi în vârstă de cinci ani, când a venit din Izreel vestea morţii lui Saul şi a lui Ionatan; doica lui l-a luat şi a fugit şi fiindcă se grăbea să fugă, a căzut şi a rămas olog; numele lui era Mefiboşet”. În primii cinci ani, Mefiboşet a fost sănătos. A putut să zburde, să se joace şi de ce nu să şi lucreze în gospodăria părinţilor săi. Avea un tată bun, iar pe lângă mamă, mai avea şi o doică să-l îngrijească. Toate până într-o zi, când a venit vestea de pe front că bunicul, tata şi unchii lui au murit în război cu filistenii. Atunci micul prinţ a devenit refugiat; în fuga lui, nu ştiu prin ce forme de relief, cu ce bagaje în mâini, dacă era zi sau noapte, dar ce ştiu este că a căzut şi a rămas paralizat, în parte, pentru tot restul vieţii. Poate a avut şi dureri de moment, dar oricum i-a fost greu pentru totdeauna. Să ştie cei bolnavi că au fost şi alţii mai bolnavi, iar cei sănătoşi să fie atenţi cum aleargă, cum şi cu ce se joacă, ca să nu aibă accidente ce ar putea fi evitate.

2) 2 Samuel 9:3-8: „Împăratul a zis: «Nu mai este nimeni din casa lui Saul, ca să mă port cu el cu o bunătate ca bunătatea lui Dumnezeu?» Şi Ţiba a răspuns împăratului: «Mai este un fiu al lui Ionatan, olog de picioare». Împăratul a zis: «Unde este?» Şi Ţiba a răspuns împăratului: «Este în casa lui Machir fiul lui Amiel, la Lodebar»…David i-a zis: «Nu te teme, căci vreau să-ţi fac bine din pricina tatălui tău Ionatan. Îţi voi da înapoi toate pământurile tatălui tău Saul, şi vei mânca totdeauna la masa mea». El s-a închinat, şi a zis: «Cine este robul tău, ca să te uiţi la un câine mort ca mine?»”

De la accidentul în urma căruia Mefiboşet a rămas bolnav au trecut mulţi ani, căci între timp el se căsătorise. Oare cum i-a acceptat soţia infirmitatea? După ce David s-a instalat ca rege peste tot Israelul, s-a interesat de casa prietenului său Ionatan, după cererea profetică a acestuia (1 Samuel 20:14-15). Astfel a aflat de Mefiboşet şi cu un angajament nobil l-a adus la casa regală, acceptându-l în cercul intim, îngrijind totodată prin slujitorul Ţiba de toată averea ologului, dar preţuitului Mefiboşet, din cauza tatălui, său Ionatan. Cred că noua situaţie a celui infirm l-a provocat să se gândească la tatăl său şi să se roage la Dumnezeu aducându-i mulţumiri pentru grija Sa şi totodată să fie recunoscător lui David pentru că s-a gândit la el şi îi acorda zilnic îngrijirea necesară. Dacă sunteţi Mefiboşet (cel bolnav, cu vreo infirmitate) cred că este o mare bucurie să-ţi facă cineva bine ca şi David. Dacă sunteţi „David”, nu uitaţi de cei ce suferă. Am auzit de un copil din Italia care a primit un premiu pentru generozitate, căci timp de şapte ani şi-a dus în spate la şcoală şi înapoi acasă colegul, un vecin olog.

3) 2 Samuel 16:3-4: „Împăratul a zis: «Unde este fiul stăpânului tău?» Şi Ţiba a răspuns împăratului: «Iată, a rămas la Ierusalim, căci a zis: «Astăzi casa lui Israel îmi va da înapoi împărăţia tatălui meu». Împăratul a zis lui Ţiba: «Tot ce este al lui Mefiboşet este al tău». Şi Ţiba a zis: «Mă închin cu plecăciune! Să capăt trecere înaintea ta, împărate, domnul meu!»” 19:24-27: „Mefiboşet, fiul lui Saul, s-a pogorât şi el înaintea împăratulu………(care i-a zis): «Pentru ce n-ai venit cu mine, Mefiboşet?» Şi el a răspuns: «Împărate, domnul meu, slujitorul meu m-a înşelat, căci robul tău, care este olog, zisese: «Voi pune şaua pe măgar, voi încăleca pe el, şi voi merge cu împăratul». Şi el a înnegrit pe robul tău la domnul meu împăratul. Dar domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă ce vei crede»”.

După ani de împlinire şi mese festive, a venit un alt necaz. Binefăcătorul lui, împăratul David, a trebuit să plece din palatul unde avea drept şi Mefiboşet să stea la masă şi Ţiba, slujitorul lui, a venit la David cu un dar şi o declaraţie falsă despre stăpânul său. David se pare că s-a pripit (n-a făcut-o el prima dată) şi a pronunţat o sentinţă despre Mefiboşet pe care a fost nevoit să o corecteze. Dar noi ne ocupăm de Mefiboşet, care a trebuit să suporte nedreptatea pricinuită de administratorul său. Aşa că fiţi foarte atenţi în viaţă, nu vă încredeţi în oameni, căci pe lângă binevoitori, ca David, pot fi şi alţii răi, care aşteaptă momentul să vă înşele. Oricum este clar în final, că Dumnezeu a purtat de grijă ca cel ce avea un neajuns să aibă lucruri de ajuns.