Ordinea înțeleaptă a lucrurilor

Iosif Anca

Vezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa

(Proverbe 24:27).

 

 

Sfatul înţeleptului stabileşte o ordine între activităţile necesare întreţinerii vieţii. În cazul descris „întâi” trebuie să te ocupi de lucrările agricole, în ordinea lor naturală de sezon, de la semănat la secerat. Dacă a fost o recoltă bună este asigurată hrana familiei şi chiar un venit suplimentar prin vânzarea a ccea ce depăşeşte nevoile proprii. „Apoi” cu banii câştigaţi din agricultură, sau proveniţi din alte surse, poţi liniştit să te apuci să zideşti, fără să existe riscul să nu finalizezi. Realitatea practică dovedeşte că nu toţi oamenii au ideile furnicii: „Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân; totuşi îşi pregăteşte hrana vara, şi strânge de ale mâncării în timpul secerişului” (Proverbe 6:7-8), de aceea este bine ca aceştia să se lase îndrumaţi de alţii. „Înţeleptul învaţă din propria-i gândire, oamenii obişnuiţi învaţă din experienţă, 
cei proşti învaţă de nevoie, iar cei răi învaţă din instinct”. 
Drept dovadă, în vremea crizei actuale, unii se plâng, cer ajutor şi sfat, iar când se verifică ordinea operaţiilor se vede simplu, de ce la rezolvarea problemei, nu le-a dat rezultatul bun. Vă sfătuiesc pentru viitor: citiţi mai des cartea Proverbele şi discutaţi cu oameni maturi din adunare situaţiile specifice cu care vă confruntaţi, cu dorinţa să cunoaşteţi şi să vă lăsaţi învăţaţi, să ştiţi ce trebuie să faceţi mai întâi.

Schimbând ordinea lucrurilor fizice se ajunge la faliment în plan economic. Dar mai importante sunt lucrurile spirituale şi privite în totalitatea lor, organigrama vieţii trebuie să respecte o ordine înţeleaptă, bazată pe principiul spus de Domnul Hristos: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra” (Matei 6:33). Dacă omul este dedicat mai întâi lucrurilor materiale, într-o ordine care respectă proverbul citat, dar neglijează mântuirea este în mare pericol, ca bogatul căruia i-a rodit ţarina şi „Dumnezeu i-a zis: «Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?»” (Luca 12:20). Principiul priorităţilor spirituale în raport cu cele materiale este evidenţiat de Domnul prin cuvintele: „Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar pierde pe sine însuş?

Proverbul este foarte raţional, numai că omul are o înclinaţie naturală sentimentală accentuată de dorinţe greu de controlat, datorate naturii păcătoase. Benjamin Franklin spunea că „Cele mai dificile lucruri în viaţă sunt: a păstra un secret, a ierta şi a folosi timpul în mod înţelept”. Pentru o reprezentare mai lizibilă, a nevii de ordonare înţeleaptă a lucrurilor, în faţa unei grupe de studenţi, un profesor a luat un borcan mare gol, pe care l-a umplut cu pietre. I-a întrebat pe studenţi dacă borcanul este plin şi a primit răspuns afirmativ. Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l uşor. Pietricelele au umplut golurile. I-a întrebat din nou pe studenţi dacă borcanul era plin, iar aceştia au fost de acord că era. Profesorul a luat după aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc, nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenţi, care au răspuns că acum era „pliiin!”. La urmă a turnat apă, umplându-l de această dată definitiv.

Au urmat explicaţiile: borcanul gol reprezintă viaţa care ne dă posibilitatea să o ocupăm cu ce vrem. Pietrele mai mari, reprezintă lucrurile importante: familia, sănătatea şi evident lucrurile sfinte. Pietricelele sunt celelalte lucruri: serviciul, casa, maşina, iar nisipul e restul lucrurilor mărunte. Dacă începem cu nisipul, nu vor mai încape pietricelele şi cu atât mai puţin pietrele mai mari. La fel este în viată, dacă îţi irosesti timpul şi energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodată timp pentru lucrurile importante. Stabileşte-ţi bine priorităţile, restul e doar nisip!

În concluzie şi în mod practic: orientaţi-vă spre activităţi cu caracter productiv nu spre credite de consum. Fraţii menoniţi au condiţionat ajutoarele acordate familiilor sărace, de astfel de principii, pentru că „Este mai înţelept să-l înveţi pe om să pescuiască, decât să îi oferi zilnic un peşte”. Eu am spus cu ani în urmă şi repet: „Sistemul creditar bancar necontrolat, bazat pe creşterea producţiei care să stimuleze direct o creştere a consumului, este un mare balon care într-o zi se va sparge” , ceea ce deja s-a dovedit. Deasemenea am afirmat: „Oamenii vor fi nevoiţi să se întoarcă din nou la pământ (la ţară) pentru a-şi asigura nevoia de hrană” şi încet, încet se adevereşte şi aceasta. În aceste prognoze m-am inspirat mai puţin din pregătirea profesională şi mai mult din cartea Proverbele şi din Scripturi în general. Ferice de cel ce studiază Biblia şi ia aminte la Cuvântul Domnului în toate problemele vieţii, de la căutarea prioritară a mântuirii la activităţile şi munca zilnică. „Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pământul şi prin pricepere a întărit El cerurile; prin ştiinţa Lui s-au deschis Adâncurile şi strecoară norii roua. Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!” (Proverbe 3:19-21)